Pe site nu prea apăreau multe detalii, așa că decid să sun la numărul de telefon de pe site și o rog pe doamna care mi-a răspuns dacă ne poate recomanda o cazare în apropiere.
Aflăm cu ocazia asta că ar fi Conacul Apogeum ca loc ideal de cazare, aflat chiar în via Tohani, unde se organiza evenimentul.
Ce-i drept, ar fi fost și alte cazări în zonă, însă fie era ceva de mers pe jos prin sat (nu știam dacă aveam sau nu trotuare etc.), fie cu mașina (iar nu puteam degusta, cineva se sacrifica, deci nu avea sens).
Și, deși prețul de pe Booking era destul de piperat – 168€ pentru o cameră dublă cu mic dejun – am hotărât să rămânem la locația evenimentului, mai ales după ce am citit și istoria conacului.
Ajungem în mai puțin de o oră de la aeroportul Henri Coandă la Tohani, pe o semiploaie care speram să nu dureze.
Weekendul se anunța ploios, din păcate, drept urmare, amândoi plecasem pregătiți cu pelerine și cizme de cauciuc (vă dați seama cât de mult ne doream să fim acolo).

Ne apropiem de kilometrul 0…

Inițial observăm semnul de Valahorum pe o clădire și apoi un semn pe marginea drumului cu „Crama Apogeum”, însă niciun semn cu Crama Tohani. Hmm…
Fac totuși o poză „semnătură” cu semnul Apogeum… mândră că am mai bifat ceva în zona Dealu Mare .
Ne facem totuși curaj, intrăm și lăsăm mașina în parcare (nu prea îmi era foarte clară legătura dintre Valahorum, Apogeum și Tohani, dar urma să aflăm mai pe seară ).
Domeniul era destul de vast, cu multe clădiri, zone verzi și parcări… așa că ne decidem să căutăm recepția. Dintre toate clădirile de pe domeniu se remarca, bineînțeles, conacul în stil neoromânesc, numit oficial „Crama Apogeum”, și aflăm că a fost din 1930 reședința Principelui Nicolae.
OK, și cine era Principele Nicolae?
Inițial îl confund cu Principele Radu din cauza unuia dintre vinurile create de Tohani… my bad .
Nicolae (sau Nicky)… al patrulea copil al faimosului cuplu Regele Ferdinand I și Regina Maria ai României, care va rămâne în istorie ca cel mai „romantic” principe, lui fiindu-i luate toate titlurile și privilegiile regale din cauza frumoasei Ioana Dumitrescu-Doletti, originară din Tohani, fiica moșierului Iorgu Dumitrescu.
Se pare că Nicky devine unul dintre regenți pentru fiul cel mic (ulterior Regele Mihai) la moartea tatălui său, Ferdinand, în 1927, însă regența se încheie când fratele mai mare, Carol, revine în țară și reclamă tronul ca Carol al II-lea al României.
Drame peste drame , ca în orice familie (regală) , frații se ceartă, dar… dragostea triumfă și Nicolae se căsătorește în 1931 cu „non-royalty” Ioana Doletti, chiar la Tohani (ca să vezi)… dar plătesc prețul: Nicolae și Ioana sunt exilați.
Câțiva ani mai târziu, moare Carol, intră Mihai în scenă, iar Nicolae reintră în grațiile regale, adică e numit Prinț de Hohenzollern-Sigmaringen în 1942.
Moare la Madrid în 1978, dar… e înmormântat alături de Ioana la Curtea de Argeș.
Deja gândul mă duce la „The Crown”, la povestea similară a lui Edward al VIII-lea, care tot așa a renunțat la tron pentru iubirea sa, Wallis Simpson.

Turul în cramă ne-a fost de foarte mare ajutor pentru ceea ce va urma pe seară în timpul degustării, și anume să înțelegem de ce crama Apogeum este unică în România și de ce vinurile Apogeum sunt în Top 1% al tuturor vinurilor din lume. Îndrumați de somelierul Ștefan Timofti, am coborât câțiva metri în cramă – veche din 1773 – unde am descoperit amforele din argilă, butoaiele din stejar franțuzesc, dar și colecțiile care păstraau vinul “semnătură” – și anume: Fetească Neagră de Apogeum.

Aflasem că butașii de viță au cel puțin 50 de ani, solul calcaros bogat în oxid de fier e ideal pentru soiurile roșii (asta dă faimosul pigment roșu/rubiniu), iar focusul e pe calitate și nu cantitate: producția de Fetească Neagră e de doar 5 ha/tonă. Două fermentații în amfore, apoi maturare în baricuri franțuzești timp de 24 luni, iar apoi o ultimă maturare în sticlă timp de 12 luni.
Rezultă o colecție restrânsă, însă extrem de prețioasă de Fetească Neagră, până în 5000 de sticle/an aprox (excepție anul 2016 cu 9860 de sticle), de colecționat și savurat având în vedere metodele unice, dar și reputația. (Medalie de aur (95 de puncte) la prestigiosul concurs Decanter World Wine Awards 2021).

Reușim să ne delectăm apoi cu o suită de aperitiv, fel principal și desert pentru cină, toate acompaniate de:

• Valahorum – Summer Wine alb Fetească Albă și Chardonnay – un vin de “poveste” – conversațional, cum îmi place să-i spun, cu note de soc și pere, care s-a potrivit de minune cu antreul de foietaj și brânză moale.
• Valahorum, Summer Wine Rose – Fetească Neagră și Busuioacă – din nou un vin lejer, fresh, cu note de fructe de pădure, servit lângă pulpă de rață confiată și la final…
• Apogeum Feteasca Neagră – the one and only… care a închis seara împreună cu desertul de **lava cake**. M-au surprins taninurile moi, bineînțeles din cauza metodelor unice de maturare, notele elegante și catifelate de ciocolată și stejar, magiun și prune uscate, perfect echilibrat. Nota noastră și a Vivino: 4.4

Concertul Subcarpați continuă în jurul unui foc de tabără, sub clar de lună , fericită că am reușit să captez imaginea de mai jos, și tot la fel de fericită că am reușit să îl cunoaștem aici pe unul dintre cei mai cunoscuți experți oenologi care colaborează cu Tohani încă din anul 2000, și anume Albertus Van Der Merwe.

Nu aș putea să spun cum ar fi fost experiența degustării fără culesul viei, fără concert, fără ateliere și fără toate aceste detalii care au făcut toată diferența.

Nota:

• Hotelul este “Adult Only”
• Recomandam să sunați pt a verifica unde anume sunt camerele – locurile de cazare sunt în două clădiri diferite, și din păcate pe booking nu se specifică nimic în acest sens. Locația principală, care include și restaurantul, are camerele mai mari și la un alt standard.
• Ar fi ideal să mergeți într-un weekend în care se organizează anumite evenimente sau programul e prestabilit, altfel e riscul de a ajunge acolo și să nu fie posibil un tur ghidat sau degustare de vinuri
• Sunt cazări și în apropierea cramei, verificați pe booking, airbnb sau chiar pe google maps