Zero așteptări și „mutanții” din pahar

Deși în afara „wine belt” – adică mult deasupra paralelei de 50 de latitudine, Polonia producea aparent vin dinainte de Evul Mediu. Acum pare că produce vin în aproape toate regiunile administrative (ei le numesc voievodate), având aproximativ 400-500 de podgorii și, „grație” fenomenului de încălzire globală, Polonia devine tot mai interesantă atât pe plan intern, cât și din punct de vedere al exporturilor și investițiilor (ex: China).

Vinul de la granița imposibilului

Înainte să aleg hotelul în care urma să înnoptez în Zielona Góra, eram convinsă că voi vizita cea mai nordică zonă viticolă din Europa… dar… greșit. Polonia este una dintre cele mai răcoroase și atipice zone viticole, dar nu cea mai nordică… Norvegia deține recordul pentru cea mai nordică podgorie din Europa, la 59 de grade și 40 de minute latitudine. În Polonia, surprinzător, zona din jurul orașului Szczecin – aflat în nordul țării – a devenit faimoasă în ultimii ani pentru vinuri…pregătiți-vă: roșii … și, de curiozitate, am testat de la Winnica Turnau un Cabernet Sauvignon cu adevărat special, cu note de piper și ciocolată neagră. Încă procesez toate astea… cum e posibil să producă astfel de vinuri… bune? Mă gândesc la temperaturi, sol, înclinație, terasări… Observ de asemenea că predomină struguri hibrizi, mai versatili și rezistenți la temperaturi mai scăzute și boli, de genul: Solaris, Muscaris, Aurora, Regent etc. (denumiri ce aduc aminte de dragonii lui Dany din Game of Thrones ), dar și soiuri internaționale precum Chardonnay, Riesling și Pinot Gris.
Auzisem în trecut de Solaris – apare mai ales în podgoriile din Anglia, unde sunt condiții oarecum similare de temperatură – dar plec cu și mai multe informații referitoare la „mutanți” precum Sauvignon Gris (iau de curiozitate o sticlă acasă de test) Winnica Ingrid Solaris.

Un amestec de moștenire germană și gri sovietic

Orașul în sine e tipic „balcanic”, cu arhitectură de tip „Russian Renaissance”… amprenta sovietică încă domină, dar totuși cu un centru istoric destul de atrăgător și bine organizat.
Bineînțeles că fac niște săpături online și aflu că denumirea orașului vine de la dealul pe care e amplasat și se traduce prin Dealul Verde / Green Mountain / Grünberg.
Șocant e că are aproape 140.000 de locuitori, deși nu mi-a dat această impresie. Face parte din voievodatul Lubusz, care inițial făcea parte din Prusia, apoi a fost anexat Reichului German până în 1945, iar după al Doilea Război Mondial, Germania pierde mult teritoriu, iar regiunea e alipită Poloniei.
Deși acum e parte din Polonia, încă se vede și se simte influența și moștenirea germană. Mult din know-how-ul viticultorilor polonezi vine din zona Rinului, din Würzburg, Mosel… inclusiv etichetele (majoritatea) apar cu denumirea poloneză, urmată de traducerea în germană.

Hotelul.

Am ales foarte spontan, de pe drum, Hotel Ruben, care părea pe Booking cel mai potrivit la locație, preț, mic dejun inclus și facilități de genul parcare.
Totul a fost conform descrierii, nu mă pot plânge, dar nici nu a excelat prin nimic.
O iau la pas prin oraș să găsesc încă deschis „The Palm House” și celebrul deal care a dat numele orașului.
Fix în centrul orașului apare o colină pe care sunt plantate vițe de vie, iar în vârful dealului văd restaurantul „Botanic”.
Intru de curiozitate și mă lovește un val de umiditate și căldură (tipică pentru o seră), dar îmi imaginez că e o experiență interesantă să iei masa printre liane și plante exotice – mai ales în sezonul rece.
Panorama de pe colină… e sovietică din nou. Se văd blocuri comuniste, două benzinării, o parcare. Aici găsesc wine bar-ul unde am testat primele două pahare de vin de la începutul poveștii.

Skrzynka Wina și ritmuri de DJ Bobo

Până acum, destul de dezolant peisajul, dar nu renunț. Mă gândesc că e un motiv întemeiat pentru care Zielona Góra e numit orașul vinurilor în Polonia și caut un alt wine bar mai bine cotat, mai precis: Skrzynka Wina Winebar.

La începuturile călătoriilor mele solo eram destul de timorată când trebuia să merg în restaurante sau localuri singură (poate voi scrie un alt articol despre experiențele de solo (woman) travelling), dar în timp m-am obișnuit și aproape că nici nu mai observ privirile nedumerite ale unora.
La mese, câteva grupuri și un barman foarte vesel care mă întâmpină în poloneză. Îi explic în engleză că aș vrea să testez un vin local, ideal un spumant brut polonez… din păcate, nu avea, însă îmi recomandă un Muscaris. (adaugă rating Vivino)
Atmosfera destul de animată, însă totul foarte local… chiar prea local . Îmi savurez vinul pe ritmuri de Eurodance… DJ Bobo… și mă gândesc că barmanul cu siguranță și-a pus playlistul lui preferat din școală.
Încoronez experiența „inedită” cu o pizza și cu multe „mixed feelings” despre Zielona Góra, însă profund impresionată de Polonia în general. Tot ce am vizitat până acum, orașe superbe și extrem de pitorești precum Cracovia, Poznań și Varșovia, au fost peste orice așteptare, cu foarte multe de oferit, super infrastructură, construcții cu logică și totul foarte bine organizat. Eu am fost impresionată.

„Sfânta Treime” a viticulturii poloneze

Ies din Zielona Góra și încerc să vizitez una dintre podgoriile din zona Lubuskie, ale căror vinuri le-am testat înainte cu câteva zile: Winnica Marcinowice Pinot Blanc.
Și de abia atunci am înțeles, și totul se lega… aveam „sfânta treime”, și anume:

• Apă: râul Oder (sau Odra în poloneză), care traversează și Germania, ajută mult podgoriile să primească un boost de căldură.
• Soare: zona e destul de însorită și, mai nou, odată cu încălzirea globală, temperaturile au crescut destul de mult, făcând zone viticole celebre să pălească și să-și reducă considerabil producția, iar zone „defavorizate” să devină „the new kids on the block” în ale viticulturii.
• Sol: nisipos, foarte bine drenat

Per ansamblu, deși nu am avut tur de podgorii, crame, interacțiuni cu somelieri sau cazare în vie, experiența a fost foarte interesantă și am plecat cu ideea că aș reveni să mai explorez, însă aș alege să stau într-o vie pentru a înțelege și mai bine vinurile poloneze.